Predica PF Daniel la duminica a 31-a după Rusalii: Vindecarea orbului din Ierihon

vindecarea_orbului_din_ierihon

In vremea aceea, pe cand se apropia Iisus de Ierihon, un orb sedea langa drum, cersind. Şi, auzind el multimea care trecea, intreba ce este aceasta. Şi i-au spus ca trece Iisus Nazarineanul. Şi el a strigat, zicand: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi mila de mine! Şi cei care mergeau inainte il certau ca sa taca, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ţi mila de mine! Şi oprindu-Se, Iisus a poruncit sa-l aduca la El; si apropiindu-se, l-a intrebat: Ce voiesti sa-ti fac? Iar el a zis: Doamne, sa vad! Şi Iisus i-a zis: Vezi! Credinta ta te-a mantuit. Şi indata a vazut si mergea dupa El, slavind pe Dumnezeu. Şi tot poporul care vazuse a dat lauda lui Dumnezeu. (Luca 18, 35-43)

 

Evanghelia Duminicii a XXXI-a dupa Rusalii, in care este relatata vindecarea unui orb de catre Mantuitorul Iisus Hristos, in apropiere de cetatea Ierihonului, este plina de invataturi duhovnicesti. Ceea ce ne retine atentia in mod deosebit in Evanghelia de astazi sunt iubirea milostiva a Mantuitorului Iisus Hristos si credinta puternica a orbului care I-a cerut lui Iisus sa-l vindece. Domnul nostru Iisus Hristos are mila de acest om sarman, care era marginalizat de ceilalti oameni si nefericit prin faptul ca nu vedea. El se chinuia sa supravietuiasca, pentru ca era in acelasi timp bolnav si sarac. Evanghelia nu ne spune daca orbul avea familie sau rude, dar spune ca el cersea la marginea drumului. Probabil, cineva il aducea acolo si-l lasa ca sa cerseasca, intrucat el nu se putea deplasa singur, fiind nevazator. Tristetea acestui om nevazator era sporita de singuratatea lui, desi pe langa el trecea multa lume. Dar orbul de la Ierihon se simtea singur si neajutorat, mai ales pentru ca, oricat de multi erau cei care ii dadeau o bucata de paine sau un ban, nimeni nu-i putea da ceea ce ii lipsea fiintei sale, si anume vederea ochilor. Continuă lectura