În anul 1958, Sfântul Sofronie a solicitat permisiune autorităților britanice pentru a se muta în Anglia alături de mica obște monahală ce se închegase în jurul său la Paris. În Anglia găsise o proprietate izolată, în Tolleshunt Knights, la Essex.
Dar în acei ani se primeau foarte greu străini în Anglia. La interviul de la Ambasada britanică din Franța, Părintele Sofronie a fost întrebat cu ce poate fi de folos societății engleze. Le-a răspuns că scopul lor este viețuirea într-un loc liniștit, unde să poată sluji Sfânta Liturghie.
Mărturia Părintelui Zaharia Zaharou despre decizia istorică, de ultim moment, în favoare mutării în Anglia a Sf. Părinte Sofronie Saharov
Din mărturia Părintelui Zaharia Zaharou aflăm cum au decurs dezbaterile în Parlament și despre faptul că unii parlamentari erau foarte hotărâți să nu-i lase să vină în Anglia, căci Părintele Sofronie ceruse să vină cu toată obștea sa.
La un moment dat, când discuțiile înclinau cert spre un refuz, un membru al Parlamentului s-a ridicat și a spus: „Nu doriți să-l lăsați pe arhimandrit să vină pentru că ei nu pot contribui cu nimic la economia noastră; astfel, dacă cei 12 apostoli ar veni astăzi la Dover, l-ați primi numai pe Iuda, pentru că el are banii!”
„Dați arhimandritului tot ce dorește!”
În acea clipă ministrul-secretar de interne, Butler, a semnat cererile și a zis: „Dați arhimandritului tot ce dorește!” Și, în acest mod cu totul minunat, Părintele Sofronie a primit viză pentru ședere în Anglia, împreună cu mica sa obște monahală.